18 mai 2010

Need a break. A summer break



There comes this time of the year...

E perioada aceea a anului in care nu iti doresti decat o pauza; iti doresti sa ajungi acasa, sa-ti arunci undeva pe un scauna ghiozdanul, geanta, laptopul si toate grijile si sa te pui in pat. E perioada din an in care oricat te-ai forta, in fiecare luni te trezesti cu gandul la vineri. Visezi sa te poti pune in pat si sa sti ca poti sa dormi oricat pentru ca a doua zi nu ai nicio obligatie. Vei lenevi astfel 2-3 zile, dupa care vei realiza ca te plictisesti groaznic si atunci iti vei cauta prietenii... Vor urma niste luni pline de relaxare, amuzament si armonie, de care bineinteles te vei satura si iti vei dori sa se termine odata vacanta si sa iti reincepi munca...

Acum e timpul sa visezi, sa numeri fiecare saptamana, fiecare zi pana la vacanta. Incepi sa te recalcitrezi la orice lucru, cat de marunt, nimic nu-ti mai convine si depui eforturi din ce in ce mai mari sa nu strici ce ai obtinut pana acum. Sau poate deja te-ai obisnuit: muncesti mai mult cand inca te simti capabil, sa fi sigur ca daca vei strica, iti va ramane totusi o parte suficient de substantiala pentru a-ti indeplini target-ul.

Stiti de ce mi-e dor acum? Mi-e dor de mare... mi-e dor sa stau intinsa pe nisip si apoi sa ma avant in apa...

4 mai 2010

Ganduri la miez de noapte...


Cateodata lacrimile iti aduc tristete, dar de cele mai multe ori ele iti readuc linistea. Lacrimile, mici picaturi ale sufletului, apar atunci cand nici nu te astepti si te fac sa constientizezi un anumit discomfort intre tine si lumea care te inconjoara. E oare nevoie sa versi lacrimi pentru a tine putin cont de ceea ce isi doreste inima ta? De cele mai multe ori da... Suntem prea preocupati sa parem ceea ce nu suntem, sa purtam o masca care nu ni se potriveste sau sa ne complacem in situatii neplacute, din simpla obisnuinta sau pentru ca ne-am bagat in cap ideea ca asa trebuie sa fie... Stam si asteptam sa se intample ceea ce de dorim in mod obsesiv si lasam sa treaca pe langa noi marile sanse si bucurii ale vietii, sanse cu care de cele mai multe ori nu ne vom mai intalni niciodata... Traim prea mult din regrete...

E in natura omului sa caute in cele mai nepotrivite locuri si sa fie el cel gasit cand nici nu se asteapta....